Îndreaptă spatele: imposibil într-un avion Tarom martie 19, 2017

Scaune pentru pitici în care omoplații se sprijină pe tetieră (suportul pentru cap). Suport lombar? Ce-i acela?

Era ziua de 17 martie a anului 2017. Recent, da. Un avion plin de pasageri zbura spre Torino de pe aeroportul din Iași. Dar ce avion!

Tarom se retrage de pe Aeroportul Iași. Știți ce? Mă bucur!

Vreau să stau cu spatele drept nu pot din cauza înălțimii spătarului.

Masa de prânz. Sandwich-ul de prânz, mai precis, de la o firmă de catering care a învățat limba engleză de pe manuale rusești (vezi „sience 1993”). Sandwich-ul cu pastramă de pui cu cele mai multe ingrediente din istoria sandwich-urilor. Sau poate ar trebui să le numesc E-ngrediente. Mă simt nevoit să menționez din capul locului că zborul acesta nu este unul low-cost și nici compania nu a recunoscut vreodată ca ar fi. Iar aceste rânduri sunt scrise în timpul zborului, cât informația a fost „caldă”.

Cafea? Doar dacă ți-ai adus de acasă. Aici se servește nes, cafea instant. Nostalgici după „vremurile bune”, când nesul și Kentul lung în pachet necartonat erau considerate marfă de contrabandă.

Lavoar, toaletă. Nu te poți spăla pe mâini, ci doar pe mână. Da! Ca apa să curgă trebuie să apeși un buton continuu cu mâna de care… îți pasă mai puțin dacă e curată. Alege una. Mai simplu, te speli pe o mână, iar cealaltă apasă un buton pe care au apăsat și ceilalți înaintea ta, apoi schimbi mâna și mâna proaspăt spălată atinge un buton insalubru. Hai că nu e așa complicat!

Dar să revenim la postura în scaun. Întrebarea „Oare cât de incorect trebuie să stau în scaunul ăsta ca să stau bine?!” s-a auzit în spatele meu imediat după îmbarcare.

Suporturile laterale destinate, în mod normal, capului pentru momentele în care vrei să tragi un pui de somn între destinații, de această dată ne forțează să experimentăm cifoza („cocoașa”), împingând umerii călătorului zburător înspre înainte și astfel rotunjindu-i spatele. Unii oameni lucrează ani de zile pentru a dobândi o astfel de postură! Tot ce trebuia făcut era să stea două ore într-un astfel de scaun. Fraieri!

Dar românul este inventiv! La 30 minute după decolare colegului meu de rând i se face cald și se dezbracă de hanorac, pe care îl lasă să alunece în josul spatelui. „Am suport lombar!” izbucnește el în râs, spre deliciul colegilor de suferință.

Dacă v-am părut mofturos, nu-mi pare rău, iar de scuze nici nu încape vorbă.

Informează-te din surse avizate și nu uita, îndreaptă spatele!

Alexandru Lefter, kinetoterapeut zburător